Cruciada ptr dovedirea adevarului despre religie

Forum ptr cei care indraznesc sa gandeasca liber
 
AcasaAcasa  InregistrareInregistrare  ConectareConectare    
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata
Ultimele subiecte
» Rugaciune Ajutatoare in indeplinirea dorintelor
Joi Oct 27, 2016 2:50 pm Scris de CatalinConstantinGheorghe

» De ce anti-religie si anti-biserica?
Lun Oct 24, 2016 12:42 pm Scris de Rayna

» Melodii ascultate cu mare placere
Vin Mai 13, 2016 9:55 am Scris de Rayna

» Introducere in Sistemele magice
Vin Mai 13, 2016 9:53 am Scris de Rayna

» Satan ...ce stim despre el
Mar Feb 09, 2016 12:18 pm Scris de Rayna

» Dedicatii muzicale
Joi Feb 04, 2016 12:37 pm Scris de Soimos

» Sa ne mai si amuzam putin :)
Dum Dec 06, 2015 9:35 pm Scris de Soimos

» Este Isus Christos acel Satan numit si Lucifer?
Sam Dec 05, 2015 1:17 am Scris de Rora9

» Din ciclul: "Cronica prostiei Omenesti"
Dum Noi 29, 2015 9:33 pm Scris de Soimos

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Forum
Parteneri
forum gratuit

Distribuiți | 
 

 Istoria crestinismului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3, 4
AutorMesaj
Soimos
mantuitor de religie
mantuitor de religie


Numarul mesajelor : 7108
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Mier Dec 01, 2010 4:45 pm

Alin Soimosi a scris:
Care a fost crima lui Iisus in afara de instigarea impotriva lui de catre clericii iudei???
Aceea ca a vrut sa fie Messiah.
Si un Messia trebuia sa fie un conducator providential care avea in fisa postului eliberarea iudeilor de ocupatia straina ...in speta cea romana!

Daca ma mai intrebi de 100 de ori acelasi lucru s-ar putea sa nu iti mai raspund decat cu un link catre ceea ce ti-am mai raspuns odata!
Sus In jos
Cyberman
Lancier
Lancier


Numarul mesajelor : 401
Data de inscriere : 25/05/2010

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Joi Dec 02, 2010 10:34 am

Apopii a scris:
Ținută în frâu pentru un timp, superstiția mortală a erupt nu numai în Iudeea, originea acestui rău, ci și în oraș [Roma], unde toate lucrurile oribile și rușinoase se întâlnesc una cu alta și devin populare.

S-apoi raul asta s-a raspandit in toata lumea, ca de... raul place la oameni! Si colac peste pupaza, adeptii acestei religii malefice mai au si pretentia ca-s plini de iubire, ie-te-te ce fel de iubire ascund in ei ipocritii:
”Transformarea inchiziției într-o instituție se va petrece prin secolul XIII, folosindu-se interpretări din biblie cu citate vechi, cel mai des citat fiind teologul antic Augustinus din Hippo (354-430) care susținea că ereticii numai cu forța pot fi aduși pe calea cea bună spre biserică.
......................................................................................................................
1-Unuia care s-a rătăcit, arată-i la calea cea bună, dacă el refuză să o urmeze, atunci obligă-l ca o dovadă de iubire creștinească a aproapelui tău. Ereticii sunt oi rătăcite pe care păstorul creștin cu toiagul și ciomagul aduce copii înapoi în turmă. Tortura este legitimă, pentru că ea nu strică sufletul ci numai carnea păcătoasă. In consecință era mai bine un eretic să fie ars, decât să urmeze un drum greșit.
2-Ereticul are posibilitatea de a alege între: întoarcerea pe calea cea dreaptă, adevărată a bisericii cu dragoste și încredere în Dumnezeu sau cea de schingiuire cu pierderea vieții.”

http://ro.wikipedia.org/wiki/Inchiziție
Sus In jos
Soimos
mantuitor de religie
mantuitor de religie


Numarul mesajelor : 7108
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Joi Dec 02, 2010 5:53 pm

Ce ma bucur sa stiu ca drept raspuns pentru Inchizitie la revolutia burgheza din 1789 iluministii le-au tras-o binicel preotilor binecuvantand mai multe mii de capete cu Sfanta Ghilotina.
Pacat este ca nu i-a binecuvantat pe toti!
Sus In jos
totio
Pedestras
Pedestras


Numarul mesajelor : 52
Data de inscriere : 05/11/2010

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Joi Dec 02, 2010 10:01 pm

nici o diferenta intre tine si un catolic.
Sus In jos
Soimos
mantuitor de religie
mantuitor de religie


Numarul mesajelor : 7108
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Vin Dec 03, 2010 8:57 am

Pai fondul meu este tot catolic pentru ca schwabii (suabii) din Banat toti sunt catolici si tot catolici au fost absolut toti stramosii mei si tot asa am fost "botezat" si eu pe cand aveam 2-3 luni si nu intelegeam prea multe.
Eh ...de la acest "botez" si de la radacinile catolice mi se trag toate defectele si relele care au la baza "iubirea crestina"!
Pentru ca nu-i asa .... parintele catolicismului a fost chiar Sfantul Petru ...cel desemnat de Isus sa puna piatra de temelie a noii biserici crestine ....
Nu asa suna teoria?

Nu e destul ca ma dezic de religie, vrei sa imi reneg si stramosii?

Deci daca ar fi sa facem o comparatie cu religia ta crestino-salbatica, care a supravietuit ascunsa prin pesterile muntilor, macar cea in care am crescut eu "e bazata" pe piatra bisericii lui Sf. Petru, si nu pe sfanta vaca Mu sau lupul Alfa, cei care au fost la baza bisericii tale si pe care tu si stramosii tai, i-ati avut ca "mentori spirituali"!
Sus In jos
calin fodor
Pedestras
Pedestras


Numarul mesajelor : 4
Data de inscriere : 30/11/2010

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Sam Dec 04, 2010 5:24 am

Apopii a scris:
calin fodor a scris:
Daca Iuda Iscarioteanul nu a gasit nimic frumos in Hristos , de ce ai gasi tu in studierea Istoriei Bisericii lui Hristos....
Are Isus vreo biserica facuta de el? Asta nu era cumva iudeu... Hmmm, daca a facut vreo biserica, in mod sigur era sinagoga!!!
Citat :
Daca imparatul Nero s-a pornit cu rautate impotriva crestinilor, de ce sa nu te pornesti si tu....NU?
„Dar nici efort uman, nici generozitatea împăratului, nici înduplecarea zeilor nu a pus capăt scandaloasei idei conform căreia incendiul ar fi fost ordonat. De aceea, ca să pună capăt zvonului, Nero a substituit vina și i-a pedepsit în cele mai neobișnuite feluri pe acei urâți pentru faptele lor rușinoase, pe care mulțimea îi numea „creștini”. Fondatorul acestui nume, Hristos, a fost executat în timpul domniei lui Tiberiu de către procuratorul Ponțiu Pilat. Ținută în frâu pentru un timp, superstiția mortală a erupt nu numai în Iudeea, originea acestui rău, ci și în oraș [Roma], unde toate lucrurile oribile și rușinoase se întâlnesc una cu alta și devin populare. De aceea, cei care au admis că au aderat la ea au fost arestați, apoi pe baza informațiilor date de ei o mare mulțime au fost condamnați, nu atât pentru crima de a fi incendiat cât pentru ura față de rasa umană.
Tacit (56 - 117 e.n, chestor, pretor, consul, senator, istoric roman) scrie în „Anale”, cartea 15, capitolul 44

Dupa cum vezi, Nero nu s-a pornit cu rautate impotriva crestinilor, i-a condamnat doar pentru incendierea Romei, pentru ura fata de rasa umana, dar si pentru multe fapte rusinoase!!! Asta nu o spun eu, ci marele Tacitus care a fost contemporan cu acei crestini pedepsiti! Aveti o istorie... plina de sange, cruzime si barbarie, ca de altfel toata scriptura voastra malefica! Twisted Evil

DaŽ ce, credința ta se bazează pe Adevăr?
Nu cumva și tu ești un credincios prost de dai în gropi, crezând că deți Adevărul Dumnezeului tău, oricare ar fi el?
Sus In jos
Apopii
Pagan
Pagan


Numarul mesajelor : 2372
Data de inscriere : 06/08/2009

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Sam Dec 04, 2010 6:48 am

calin fodor a scris:
DaŽ ce, credința ta se bazează pe Adevăr?
Nu sunt credincios Very Happy Tin cont doar de ceea ce stiu si in plus, incerc sa verific daca cunostintele pe care le am sunt corecte!
Citat :
Nu cumva și tu ești un credincios prost de dai în gropi, crezând că deți Adevărul Dumnezeului tău, oricare ar fi el?
Nu am asemenea pretentii, dar ai descris bine conditia credinciosului!!!
Sus In jos
http://www.paganism.ro
Soimos
mantuitor de religie
mantuitor de religie


Numarul mesajelor : 7108
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Sam Dec 04, 2010 10:04 am

calin fodor a scris:


Nu cumva și tu ești un credincios prost de dai în gropi
Chiar avea rost sa jignesti?
Sus In jos
Apopii
Pagan
Pagan


Numarul mesajelor : 2372
Data de inscriere : 06/08/2009

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Sam Dec 04, 2010 2:19 pm

A procedat exact asa cum procedeaza toti credinciosii, atunci cand li se termina argumentele... si li se termina repede!
Sus In jos
http://www.paganism.ro
Soimos
mantuitor de religie
mantuitor de religie
avatar

Numarul mesajelor : 7108
Varsta : 51
Localizare : pe drum
Puncte : 6685
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Vin Aug 26, 2011 1:24 pm

Iata cum vad altii istoria crestinismului (altii find cei de pe forumul Descopera.ro)


La inceput, crestinismul era foarte diferit fata de religia pe care o cunoastem astazi. Crestinismul era o adunare dispersata de congregatii mici care sustineau ca urmeaza invataturile lui Isus Nazarineanul.
Isus Nazarineanul a fost un conducator al unei ramuri a esenienilor, care a fost crucificat pentru revolta de la Ierusalim, in jurul anului 33 e.n. A trait intre anii 6 – 4 i.e.n, 29 – 36 e.n. (nu se cunoaste data exacta).
Conform religiei crestine, Isus a inceput sa predice dupa ce a fost botezat de catre Sfantul Ioan Botezatorul, la varsta de aproape 30 de ani. A predicat doar 3 ani, ultimii ani din viata sa, insa suficient pentru a marca intreaga omenire.

Dupa moartea lui Isus Nazarineanul, miscarea crestina a continuat sub comanda lui Iacob cel Drept, primul asa-numit “episcop” al Ierusalimului.

isus-cruceIacob cel Drept era numit si Fratele Domnului, sau Iacob Ruda Domnului, fiind primul episcop sau Patriarh al Ierusalimului. Iacob a fost fiul lui Iosif, alaturi de ceilalti “frati ai Domnului” mentionati in Noul Testament, dintr-o casatorie de dinaintea logodnei sale cu Maria.

Iacob si discipolii sai nu credeau ca Isus a fondat o religie noua si au continuat sa mearga zilnic la templu. Pentru acestia, invataturile lui Isus Nazarineanul erau absolut conforme cu misticismul evreiesc al traditiilor merkabah sau hekaloth. Discipolii foloseau o forma transformatoare de initiere pentru a-si purifica membrii, astfel incat acestia sa inspire fraternitatea si dreptatea intre oameni.
Isus era considerat un invatator inspirat de divinitate al carui obiectiv era acela de “a crea o elita a elitei” care sa purifice poporul Israelului, ce avea apoi sa devina “lumina tuturor natilor”. Pana la consiliul de la Niceea din secolul al III-lea, Isus era considerat doar un “invatator” de marea majoritate.
Dupa crucificarea lui Isus, Iacob cel Drept era adevaratul conducator al discipolilor lui Isus, insa nici el, nici Sfantul Petru, nu sunt cunoscuti sub numele de “Parinte al Crestinismului”.
Cine a fost defapt acesta? Titulatura ii revine lui Saul din Tarsus, primul apostol care l-a descris pe Isus ca fiind Dumnezeu. Saul din Tarsus este cunoscut ca Sfantul Pavel.

Sfantul Pavel s-a nascut in Tars, din tribul lui Veniamin si s-a numit Saul la nastere. A devenit un fariseu sub Gamaliel, unul din Rabinii sefi ai iudeilor din zilele acelea.
Dupa studiile indrumate de Marele Rabin, Saul devine unul din capii persecutiilor impotriva crestinilor. Aflat la Apostolul Anania, in urma unei vedenii dumnezeiesti, Saul isi regreta faptele si este botezat de Anania. Curand dupa convertire, Saul isi schimba numele in Pavel iar mai tarziu a fost inclus in ceata Apostolilor.
A propovaduit Evanghelia pe o zona foarte intinsa, din Arabia pana in Spania, atat la evrei cat si la pagani.
Descrierea calatoriilor misionare ale lui Pavel si epistolele lui catre Biserici formeaza o parte importanta a Noului Testament. Pavel a fost martirizat impreuna cu Apostolul Petru sub Nero, prin decapitare.
Insa cum a devenit Pavel “Parinte al Crestinismului”, fiind destul de controversat in acea vreme? Chiar el a mentionat ca nu l-a intalnit niciodata pe Isus.
sfantul-pavel-reconstituireIacob versus Pavel

Existau multe critici aduse lui Pavel, mai ales din pricina diferentelor dintre ideile fundamentale sustinute de Iacob si esenieni, si cele sustinute de el.
Dupa crucificarea lui Isus, esenienii erau cunoscuti ca ebioniti, sau “cei saraci”. Acestia se dedicau in intregime Torei, interziceau cu strictete contactul cu oamenii de rand si respectau fara abatere regimul alimentar al iudaismului.
Insa Pavel, se amesteca printre oamenii de rand si predica faptul ca Tora nu se mai aplica.
Tot Pavel a fost si primul care a sustinut ca Isus Nazarineanul este Divin si murise ca sa ne rascumpere pacatele, lucru considerat a fi o blasfemie.
In imagine, reconstruirea faciala a Sfantului Pavel de catre expertii de la LKA NRW, Germania.
Pavel a fost exclus din comunitate, si a pierdut teren in fata evanghelistilor acreditati de catre Iacob cel Drept din Ierusalim.
Dupa caderea Ierusalimului si distrugerea templului, invataturile lui Pavel au inceput sa ia amploare.
Daca Ierusalimul n-ar fi fost distrus in anul 70 e.n, ar mai fi existat oare doctrina paulina despre divinitate?
Crestinismul paulin

Fiecare dintre biserici aveau propriile carti. Odata cu disparitia lor, cartile au disparut si ele. Multe dintre ele s-au redescoperit recent, fiind cele incadrate in asa-numitul crestinism gnostic: Evanghelia dupa Toma, dupa Iacob, dupa Iuda etc. Insa multe dintre ele s-au pierdut.
Pana si coloniile care nu aveau scripturi apostolice si le-au creat, atribuind scrieri anonime apostolilor.

Ramura aceasta a crestinismului, numita crestinismul paulin, a fost cea care a suportat principalele atacuri ale imparatului Nero. Au fost acuzati de marele incendiu din Roma, multi dintre ei sfarsind in Coloseum.
Crestinismul paulin se deosebea de restul crestinilor prin faptul ca ei credeau ca Isus a venit sa dezvaluie o cale evreiasca gnostica, fundamentala catre initiere. Tot acestia credeau ca Isus este Dumnezeu, care a venit pe Pamant pentru a rascumpara pacatele stramosilor.
Consiliul de la Niceea

In consiliul de la Niceea din anul 325 e.n, s-a hotarat ca imparatul Constantin cel Mare sa puna capat controversei aprige in ceea ce privea natura lui Isus, sa sustina puterea clerului si sa condamne erezia.
In realitate, acest lucru a dat Bisericii puterea pe care a si folosit-o, iar Constantin cel Mare a exploatat-o inca de la inceput.

In primii trei sute de ani dupa moartea lui Ioan, trebuiau sa apere adevarul crestinismului impotriva necredinciosilor si sa combata ereziile gnostice generate de influenta filozofiei orientale.
constantin-cel-mareConstantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a nascut la Naissus, in provincia Moesia Superior, astazi orasul Nis din Serbia. A fost fiul generalului Constantinus Chlorus si al Helenei.
Intre anii 271 si 272 a fost membru al protectores, militari superiori in slujba imparatului Aurelian, iar ulterior a ajuns tribun.
In 284 – 285 a fost guvernator de provincie, iar in 288-293 prefect pretorian al imparatului Maximilian.
In anul 293 a fost promovat la rangul de caesar, ducand mai multe batalii, reusind sa reuneasca toate provinciile occidentale ale imperiului, sub autoritatea sa.

Constantin a pus capat persecutiilor crestinilor in teritoriile sale, impunand nu numai toleranta, ci si restituirea bunurilor crestinilor. Insa Constantin cel Mare nu era crestin. Monedele batute in aceasta perioada dovedesc devotiunea sa fata de Marte, apoi din ce in ce mai mult fata de Apollo, venerat ca Sol Invictus.

Dupa cucerirea Romei, Constantin cel Mare a trimis episcopului de Cartagina si proconsulului Africii niste scrisori din care reiesea faptul ca el sustine religia crestina, subventiona Biserica din fonduri publice, scutea clerul de obligatii publice si se considera slujitorul lui Dumnezeu.
Desi era adept al cultului Mitraic al lui Sol Invinctus, in 312 a trecut la credinta crestina si a continuat sa detina functia Pontifex Maximus.

In anul 325 are loc la Niceea, primul consiliu ecumenic al bisericii crestine, care pune bazele dogmatice si canonice ale noii religii.
Din initiativa lui Constantin este inaugurat in 328, intre Sucidava si Oescus, un pod peste Dunare, care reflecta importanta dobandita de regiunile nord dunarene pentru imperiu. A recuperat o parte din teritoriile Daciei, parasite de imparatul Aurelian.

Biserica, dobandind din ce in ce mai multa putere, era extrem de intoleranta cu toti rivalii. A inlaturat toate celelalte surse de cunoastere a lumii spirituale, desfasurand campanii aprige in imperiu pentru distrugerea sau inchiderea tuturor templelor si centrelor rivale de venerare.
Templele misterelor grecesti au fost desfiintate, iar oracolul din Delfi a tacut pentru totdeauna.

Cum ar fi aratat astazi omenirea daca Biserica, in drumul sau catre putere si autoritate absoluta, nu interzicea accesul la cunoasterea sacra sau laica, si la tot ce nu avea control?
Secolele anterioare ale culturii grecesti au dat nastere unei mari transformari din istorie: cea care a stat la baza culturii noastre moderne. Tot civilizatia greceasca a devenit punctul de plecare al explorarii stiintifice a lumii naturale si a pus bazele democratiei moderne. Cum ar fi fost daca accesul la cunoastere n-ar fi fost blocat?
In urmatoarele secole, crestinismul a luat amploare. Multi se declarau crestini fiind nevoiti, dar chiar si ereticii, pentru a supravietui, practicau in public crestinismul.
Astfel au aparut invataturile secrete, ... despre care vom vorbi intr-un articol viitor.


Sursa: http://www.descopera.org/nasterea-crestinismului/

Gasiti cumva ceva de comentat referitor la acest articol?
Sus In jos
Apopii
Pagan
Pagan
avatar

Numarul mesajelor : 2372
Varsta : 55
Localizare : Aici
Puncte : 2582
Data de inscriere : 06/08/2009

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Dum Aug 28, 2011 12:19 pm

Soimos a scris:
Isus Nazarineanul a fost un conducator al unei ramuri a esenienilor, care a fost crucificat pentru revolta de la Ierusalim, in jurul anului 33 e.n. A trait intre anii 6 – 4 i.e.n, 29 – 36 e.n. (nu se cunoaste data exacta).

”Esenienii

Istoricul iudeu Iosif Flaviu vorbeste de esenieni ca de a "treia dintre filozofiile" sau scolile de gandire evreiesti, dupa cea a fariseilor si saducheilor. Tot dupa informatiile acestui istoric se pare ca esenienii au aparut in istorie sub domnia lui Ionatan 160-142 i.Hr. si probabil, provenind, ca si fariseii, dintre "hasidimii" epocii Macabeilor.

In privinta numarului lor, Filon din Alexandria informeaza ca pe vremea lui aceasta se ridica la circa 4.000 de persoane si ca locuiau in satele si oraselele Iudeii indeletnicindu-se cu agricultura, dar dedicand mult timp insa studiului comun al moralei si problemelor religioase, inclusiv interpretarea cartilor sfinte.

Tot Filon interpreteaza denumirea lor ca insemnand "piosi", aducand la cunostinta si faptul ca esenienii respectau cu scrupulozitate puritatea ceremoniala, detineau toate proprietatile in comun, nu aduceau jertfe de animale, practicau celibatul, nu detineau sclavi, se ingrijeau de aceia dintre ei care nu puteau lucra din cauza bolii sau batranetii, nu faceau juraminte, nu luau parte la activitati militare si cultivau, in general, toate virtutile.

Intre cauzele care au determinat aparitia acestei grupari se numara, in primul rand, decadenta clerului de la templul din Ierusalim. Se cunoaste ca inca pe timpul regelui sirian Antioh al IV-lea Epifanes, o mare parte dintre preoti, in special cei tineri, se indepartasera de traditiile iudaice stravechi, acceptand influente straine, mai ales elenistice.

Astfel, se rusinau de circumciziune, isi abandonau indatoririle sacerdotale pentru a participa si chiar a concura la jocurile de pe stadioanele pagane, care aparusera si la Ierusalim. in sfarsit, regii sau parintii Macabei, din randurile carora a facut parte si Ioan Hircan I, au comasat in persoana lor arbieria si regalitatea, fapt care a dus la compromiterea functiei arhieresti ca urmare a abuzurilor comise din functia regalitatii.

In fata unor astfel de situatii, esenienii, rupand legatura cu iudaismul oficial, reprezentat de preotii de la templu, au ales o viata retrasa, grupandu-se in mici comunitati, cu reguli severe, cu avere comuna si mese sacramentale.

Cat priveste procedura intrarii in comunitate si de initiere a esenienilor, dupa informatiile lui Iosif Flaviu, aceasta includea o perioada de 3 ani de noviciat., Dupa un an de noviciat cu purtarea alba a hainei gruparii, candidatul era admis la ritualul purificarii in apa, dar la masa comuna a comunitatii, inteleasa ca simbol al initierii depline, nu era acceptat decat dupa trecerea a inca doi ani de noviciat, inainte de a trece de la noviciat la statutul de membru, candidatului i se cerea sa depuna mai multe juraminte solemne, dar infricosatoare, prin care se angaja sa cinsteasca dupa cuviinta pe Dumnezeu, sa se poarte cu dreptate fata de oameni, sa nu insele pe nimeni, sa-i apere pe cei drepti si sa-i deteste pe cei rai, sa nu minta, sa nu fure si sa nu divulge secretele comunitatii.

"Cei ce doresc sa intre in secta lor - spune Iosif Flaviu - nu sunt primiti numaidecat. Acela care face dovada de infranare este ingaduit, dupa un an, sa ia parte la botez in apa foarte curata, in vederea curatirii, dar nu e primit la ospatul comun. Dupa o incercare de inca doi ani, daca e aflat vrednic, e primit in cin. Cei prinsi in greseli mici sunt alungati din cin."

Dupa informatiile aceluiasi istoric, ziua esenienilor incepea inainte de rasaritul soarelui, cu rugaciunile de dimineata, adresate soarelui "ca si cum l-ar implora sa rasara". Apoi fiecare isi lua in primire sarcina incredintata, sub indrumarea unui supreveghetor si lucra pana la amiaza, cand membrii comunitatii se imbaiau si luau parte la o masa comuna simpla, dupa care continua lucrul pana seara.

Hippolyt nu spune nimic despre rugaciunea adresata de esenieni soarelui dimineata: el spune ca "ei staruiesc in rugaciune din zori de zi si nu rostesc nici un cuvant pana cand nu canta un imn de lauda lui Dumnezeu".

Esenienii aratau un mare respect Torei. Ei tineau cu strasnicie la ziua de sabat, trimiteau ofrande la templul din Ierusalim, dar nu participau la cultul de la templu, socotind ca acesta a fost profanat de Ionatan si urmasii sai, ca unii care au uzurpat demnitatea arhiereasca.

Despre esenieni vorbeste si un alt scriitor antic, Pliniu cel Batran, care ii prezinta ca fiind o comunitate situata pe tarmul de Vest al Marii Moarte, undeva la Nord de Enghedi. "Ei au locuit acolo de nenumarate generatii - spune el - au renuntat la femei si la bani; cu toate acestea numarul lor a fost menpnut in permanenta, deoarece multi oameni veneau in mod obisnuit si se alaturau existentei lor solitare, fiind istovip de viata obisnuita".

Pliniu se refera de fapt la comunitatea de la Qumran, unde au si fost descoperite importante ruine ale asezarii eseniene. Pe membrii acestei comunitati, Pliniu ii numeste, asadar, "esenieni". De altfel pentru marea majoritate a cercetatorilor contemporani nu exista nici o indoiala ca asezarea de la Qumran adapostea o comunitate de esenieni, desi acest nume nu apare in documentele descoperite aici.

Sapaturile arheologice facute in anul 1951 si in anii 1954-1956 in campul de ruine de la Qumran au scos, intr-adevar, la iveala ruinele unui locas cum nu se poate mai potrivit cu nevoile unei comunitati eseniene.

Cladirea fusese inzestrata cu incaperi pentru trebuintele obstii, cu cisterne pentru spalarile zilnice, cu trapeza pentru ospatul sfant luat in comun, cu incaperi cu mese si calimari pentru copiatul cartilor sfinte etc. Langa cladire s-a aflat si un mare cimitir apartinator respectivei comunitatii eseniene.

Sapaturile amintite au scos la iveala in peste zece grote descoperite ale aceleasi regiuni si un numar impresionant de manuscrise, pe pergament si papirus ale comunitatii de la Qumran, si care cuprindeau fragmente din mai toate cartile Vechiului Testament ebraic, cu exceptia cartii Esterei, Tobit si intelepciunii lui Sirah.

Cladirea care adapostea comunitatea de la Qumran s-a zidit in vremea lui Ioan Hyrcan (135-104 i.Hr.) si-a dainuit, dimpreuna cu comunitatea, pana in anii 68-70 d.Hr., cand a fost distrusa in intregime de legiunile romane, in timpul razboiului iudaic.

Cat priveste insa soarta esenienilor dupa razboiul iudaic si distrugerea Ierusalimului din anul 70 d.Hr., parerile qumranologilor sunt grupate, in general, in jurul a doua teze:

a) teza disparitiei complete a esenienilor dupa anul 70, sustinuta intre altii de M. Simon si S. Baron.

b) teza trecerii esenienilor la crestinism dupa anul 70, incetand deci sa mai existe ca secta separata. in acest sens O. Cullman si J.T. Milik sustin ideea ca dupa impartirea comunitatii de la Qumran, dupa anul 70, ramasitele comunitatii au fost asimilate de catre grupurile crestine de la est de Iordan, care au suferit cu timpul tot felul de influente sincretiste.

Pr. dr. Athanasie Negoita este insa de parere ca dupa anul 70 d.Hr. esenienii n-au disparut, ci si-au continuat existenta timp de secole, "transformandu-se cu timpul intr-o secta iudaica, care exista si azi"su. Dintre argumentele sale amintim cateva:

1. Esenienii erau protejati de regii din familia lui Irod cel Mare si astfel implicit de catre romani. Din acest motiv ei au fost porecliti de contemporani "irodieni", fiindca se asezasera la adapostul regilor irodieni.

2. Aparitia pe la mijlocul sec. II d.Hr. a sectelor gnostico-iudaice care profesau unele doctrine observate numai de esenieni precum: celibatul obligatoriu, oprirea de la consumul de carne, genealogiile angelice etc., duc la concluzia conservarii esenienilor si a doctrinelor lor si dupa anul 70 d.H.

3. Sfantul Epifanie, care a trait ins sec. IV d.Hr., vorbeste de secta "oseenilor" ca vietuind dincolo de Iordan, dimpreuna cu alte secte ca cea a nazareeilor, sampseienilor s.a. de a caror existenta se cunoaste in sec. IV si V d.H.

Documentele descoperite la Qumran sunt de cea mai mare importanta nu numai pentru intelegerea miscarii eseniene, ci si pentru intelegerea Noului Testament. Veacul care a precedat imediat nasterii lui Iisus Hristos reprezinta o perioada relativ obscura a istoriei iudaice. Textele descoperite la Qumran in 1947, si dupa aceea, au ridicat intr-o oarecare masura valul care umbrea aceasta perioada.

Spre exemplu, documentele de la Qumran pun in lumina, printre altele, un aspect necunoscut pana acum al teologiei iudaice, anume un oarecare dualism, care deosebeste doua duhuri, cel al lui Dumnezeu si cel al lui Veliar, adica al diavolului; lumina se opune intunericului, atat in lume, cat si in sufletul omului.

Totusi, acest dualism ramane monoteist, caci Dumnezeu este cel care a creat amandoua aceste duhuri. Dualismul acesta iese in evidenta si pe plan moral: influenta duhului adevarului apare in practicarea virtutii, in timp ce pacatul apare ca o manifestare a duhului intunericului. Lupta aceasta va avea un sfarsit, terminandu-se cu nimicirea completa a raului si cu biruinta "fiilor luminii".

Pr. Conf. Dr. Stelian Tofana”

Sursa

Este interesant de studiat ceea ce s-a intamplat in timpul vietii lui Isus si imediat dupa moartea sa, tinand cont de faptul ca acesta a apartinut unei organizatii cu caracter secret si ocult si care avea anumite idei si interese!


_________________
Geea este mama noastra.
Sus In jos
http://www.paganism.ro
Soimos
mantuitor de religie
mantuitor de religie
avatar

Numarul mesajelor : 7108
Varsta : 51
Localizare : pe drum
Puncte : 6685
Data de inscriere : 20/04/2008

MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   Mier Feb 29, 2012 12:35 pm

Anul 394en - un an aparte in istoria crestinismului ptr ca Crestinismul devine credinta oficiala a Imperiului Roman.
Templele sunt transformate in biserici, Jocurile Olimpice au fost suspendate, mai tarziu a urmat si inchiderea Scolilor de filozofie din Grecia antica.
Primii Imparati crestini (totodata si primii Papi) incearca sa stearga urmele politeismului si sa instaureze o dogma universala - cea a Bisericii politice impusa prin santajul amenntarii cu moartea a tuturor celor care nu voiau sa accepte aceasta dogma!
Deci putem vorbi despre o "raspandire oficiala" dar si fortata a Crestinismului in tot Imperiul Roman atat cel din Rasarit, cat si cel din Apus.
Pana in 1054 fiind o SINGURA BISERICA - O SINGURA CREDINTA apoi urmand Schisma care a impartit Biserica in doua, cea Romano-Catolica si Ortodoxa!

In anul 633 en Incepe marea ofensiva araba impotriva stapanirilor bizantine din Orient.
In anul 653 en a inceput si redactarea versiunii oficiale a Coranului.
Cam pana in aceasta perioada putem vorbi despre o zona de influenta a Crestinismului in TARILE ARABE INCLUSE IN IMPERIUL ROMAN, deci o perioada in care multi arabi erau CRESTINI, islamizarea survenind dupa aceea.
.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Istoria crestinismului   

Sus In jos
 
Istoria crestinismului
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 4 din 4Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3, 4

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Cruciada ptr dovedirea adevarului despre religie :: Fenomenul religios :: Teme religioase diverse :: File din istoria crestinismului-
Mergi direct la: